Cultura cartofului

Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa.

In vederea obtinerii de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti.

Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme, recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci.

Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara, se vor folosi adaposturi din folie de polietilena.

Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti.

Ingrijirea culturii de cartofi

Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele.

Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari, prima oara la 10-15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile.

Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic etc.

Principalii constituenti ai cartofului sunt : apa 74,68%, hidrati de carbon 22%, protide 1,88%, lipide 0,14%, saruri minerale 1,06%.

Cenusile contin mai ales saruri de potasiu, 1 kilogram de cartofi furnizand organismului circa 5g de potasiu.

Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijata nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului sunt evident in functie de calitatea solului - doliu, calciu, magneziu, precum si oligoelemente : fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.

Proprietatile cartofului
- sanatos, hranitor, foarte digest - mai ales copt in coaja lui
- aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
- aliment de balast ce inlesneste functiile intestinale
- anti-ulceros
- cicatrizant

extractul (sucul crud) este un bun diuretic, un calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive si un eficient antispasmodic.

Indicatii de utilizare ale cartofului
- ca leguma: intretinator general al sanatatii, artritism, obezitate, diabet;
- extract crud : gastrite, ulcere gastrice si duodenale, dispepsii hepatism si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut;

Eseu despre cartof :

¬´ Cartoful face parte din randul plantelor care dau recolte foarte bune daca le dai ce au nevoie.
Din aceasta cauza, trebuie sa-l cunoastem cat mai bine, sa-i intelegem cerintele.

-In primul rand, cartoful se cultiva pentru mai multe scopuri: consum timpuriu, consumul din timpul verii, consumul din toamna-iarna-primavara, hrana animalelor.

Pentru fiecare scop trebuie sa se cultive alte soiuri.
Pentru consum timpuriu, soiuri care formeaza foarte repede tuberculi.
Pentru consumul de toamna-iarna, soiuri cu repausul germinal lung.
Pentru hrana animalelor soiuri cu continut ridicat in amidon.

Este important ca fiecare fermier sa se hotarasca pentru care din scopurile de folosinta cultiva cartof si sa-si procure cartof de samanta din soiurile de care are nevoie.
Mentionam ca nu este departe ziua cand vom solicita si vom avea, din punct de vedere al alimentatiei umane, soiuri pentru ciorba, soiuri pentru mancare, soiuri pentru prajit, soiuri pentru piure etc.
Pentru fiecare tip de soi sunt necesare anumite cerinte tehnologice pe care trebuie sa i le dam daca vrem sa obtinem recolta cea mai mare.

- O alta problema pe care trebuie sa o stim este aceea ca planta de cartof are un sistem radicular slab.
Nu patrunde adanc in pamant si are putine radacini; din aceasta cauza trebuie cultivat in soluri usoare, cu un continut mai mic de argila, soluri care nu opun o rezistenta deosebita la patrunderea radacinilor.
In zona podzolurilor, acest lucru este mai greu de realizat, dar exista pe suprafete mai mici asa numitele cartofisti, care trebuie folosite cu multa grija in folosul plantei de cartof.
Tot din cauza ca sistemul radicular al cartofului este slab, folosirea ingrasamintelor este obligatorie.
In primul rand a gunoiului de grajd, care este un ingrasamant complet pentru cartof.
Daca se mai dau si ingrasaminte chimice, este si mai bine, dar gunoiul de grajd sa nu lipseasca.
Din aceasta cauza, cultura cartofului da cele mai bune rezultate la fermierii care au si animale.
Acestia folosesc pentru hrana animalelor cartofii mici, pe cei taiati sau chiar culturi speciale de cartof, iar gunoiul de grajd ii ajuta sa obtina productii bune de cartof.

-Spre deosebire de marea majoritate a plantelor de cultura, cartoful degenereaza, astfel ca, treptat, obtinem productii din ce in ce mai mici.
Degenerarea este cauzata de viroze sau de conditiile climatice mai putin favorabile, deci este vorba de o degenerare provocata de boli sau fiziologica.
Din pacate, indiferent de cauza degenerarii, aceasta nu poate fi depistata la tuberculi dupa infatisarea lor.
Aici se face cea mai mare greseala, deoarece astfel de tuberculi sunt frumosi la vedere, iar gospodarii ii opresc pentru samanta.
Dar se fac greseli si mai grave cand se opresc tuberculii mici, care, de regula, provin de la plantele cele mai bolnave de viroze sau cele care au avut cele mai mari suferinte fiziologice.
Din aceasta cauza, cartofii de samanta trebuie schimbati, reinnoiti, o data la trei ani in depresiunile intra si extra montane, o data la doi ani in zona platourilor si depresiunilor intracolinare si in fiecare an in zona de campie (stepa si silvostepa).

Exista un alt lucru, cel putin la fel de important, pe care trebuie sa-l stie toti cultivatorii de cartof
In ultimul timp s-a umplut tara cu vanzatori de cartofi pentru samanta, romani sau straini, dintre care unii nu sunt corecti.
Vand cartofi pentru consum, din cei mici, deci care nu sunt buni nici pentru consum, la pret de cartof pentru samanta.
Din aceasta cauza, nu trebuie sa se cumpere cartofi pentru samanta decat daca au certificat de recunoastere emis de cei desemnati in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

-Din cauza ca formeaza tuberculi in pamant, pentru a crea conditii bune pentru acestia trebuie sa se faca obligatoriu musuroi mare.
Cartoful da productii mari numai in cazul cand se mentine planta verde pana la maturitatea ei naturala.
Deci, numai daca se combat bolile si daunatorii.
Pentru a face corect aceste lucrari, cultivatorii de cartof trebuie sa tina o legatura stransa cu inginerii specialisti de la centrele agricole comunale.
De la ei afla cand este momentul optim pentru combatere, cu ce produse anume, cum se face tratamentul, care produse sunt puse gratuit la dispozitie de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei etc.
Spre deosebire de alte lucrari, produsele pentru combaterea bolilor si daunatorilor se schimba, iar aparitia daunatorilor si bolilor difera de la un an la altul, in functie de conditiile climatice ale anului.
Din aceasta cauza, cultivatorii de cartof trebuie sa tina in permanenta legatura cu specialistii de la centrele agricole comunale.

-Recoltarea cartofilor atunci cand avem nevoie de ei pentru consum nu ridica probleme deosebite.
Recoltam 2-3 cuiburi si ii ducem la bucatarie.
Dar recoltarea definitiva, in toamna, trebuie sa stim ca presupune respectarea anumitor conditii.
In primul rand, cand se scot din pamant, tuberculii nu se strang imediat.
Se lasa 3-5 ore la soare.
Se mareste, astfel, rezistenta lor in timpul pastrarii din timpul iernii.
Dar nu mai mult de 3-5 ore.
De regula, pana la amiaza se face scoaterea, iar dupa masa strangerea (culesul) tuberculilor.
Daca se lasa mai mult timp la lumina, coaja tuberculilor se inverzeste si in ea se formeaza o substanta toxica pentru om si animale.
Un alt lucru care trebuie stiut este acela ca, in timpul stransului tuberculilor de pe camp, trebuie sa avem multa grija ca sa nu-i strangem si pe cei bolnavi, taiati sau cu alte vatamari, deoarece ii strica si pe cei sanatosi, care trebuie pastrati peste iarna.
Cei vatamati, cat si cei mici se strang separat si se dau imediat ca hrana la animale, cel mai bine fierti.
Sunt multe alte lucrari, de mai mare finete, pe care trebuie sa le stie fermierii cultivatori de cartof, dar despre ele vom scrie in numerele viitoare ¬ª.

Dr. doc. st. Matei Berindei